DW-World.de
Deutsche Welle

Cooperările regionale de succes constituie şi biletul de intrare al  statelor din partea de vest a Balcanilor în Uniunea Europeană. În sprijinul satisfacerii  acestei condiţii sine qua non  a venit şi

Conferinţa  Internaţională a Parlamentarilor,   aflată la a zecea ei ediţie. Iniţiativa organizării ei  îi aparţine Ministerului Federal de Externe şi Fundaţiei Friedrich- Ebert, apropiată partidului social-democrat.

 

Temele dominante – rolul parlamentelor în această regiune a Europei, stadiul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană şi al cooperării regionale, au fost  dezbătute în ideea că o cooperare strînsă  interstatală, ca şi o intensificare a schimburilor bilaterale, influenţează benefic activitatea legislativelor din fiecare ţară, ştiut fiind că cel mai adesea parlamentele acestor state sunt simple maşini de vot  supuse unor forme autoritare de exercitare a puterii. Petra Bläss, consilier politic din partea Fundaţiei Friedrich –Ebert, a deplîns la Dubrovnik  carenţele funcţiei de control pe care o deţin parlamentele în ţările din zona vestică a Balcanilor. Nici comisiile parlamentare nu-şi pot exercita nestînjenit activitatea.

 

Imaginea  nefavorabilă a parlamentarilor

 

Urmarea acestor carenţe este o proastă imagine a parlamentelor în spaţiul public. În pofida transmisiunilor televizate ale dezbaterilor parlamentare, pentru nu puţini cetăţeni rolul pe care-l deţine  organul legislativ, avantajele pe care i le aduce activitatea acestuia , rămîn noţiuni  difuze, chiar absconse. Pe de altă parte, mulţi parlamentari sunt bănuiţi de corupţie.

 

Christoph Zöpel, fost ministru de stat în Ministerul Federal de Externe, întrevede în indemnizaţiile  modeste ale parlamentarilor una din cauzele pentru care aceştia nu  rezistă ispitelor la care-i provoacă  sursele suplimentare de venituri. La finele mandatului lor, unii foşti  parlamentari nu mai pot face faţă uşor exigenţelor vechii lor profesiuni, fiind ameninţaţi chiar de spectrul declasării sociale.

Din acest motiv  specialistul german a pledat la Conferinţa de la Dubrovnik pentru o sporire a indemnizaţiilor, aptă să le asigure deputaţilor independenţa şi astfel să faciliteze recîştigarea încrederii populaţiei.

 

Slaba voinţă de cooperare politică

 

Şi colaborarea parlamentelor statelor  din această regiune a Europei  se situează sub aşteptări, în ciuda unei iniţiative care prevede  întrunirea periodică a comisiilor parlamentare pentru problemele Europei.  Vladimir Dacev  care conduce Secretariatul Regional pentru cooperarea parlamentară în Europa de Sud Est cu sediul la Sofia,  a regretat faptul că această formă de activitate este pur formală, doar pentru a face pe placUniunii Europene. Sunt preferate de către parlamentari formele de colaborare cu parlamentele ţărilor  deja membre ale Uniunii Europene şi nu cu cele din vecinii la frontieră. Aceasta deşi există nenumărate sectoare în care tocmai această colaborare intra-regională ar fi în folosul imediat al populaţiei.

 

Reformele sunt scadente

 

Hidajet Biscevic, secretarul general al Consiliului Regional de Cooperare rezultat din Pactul de Stabilitate pentru  Europa de Sud – Est a insistat asupra necesităţii absolute de recunoaştere de către  liderii politici din Balcani a obligativităţii de a soluţiona  problemele economice şi sociale şi nu de a le amîna. Dacă nu vor accelera reformele, întîrzierile vor scoate regiunea din raza vizuală a Uniunii Europene care-şi va îndrepta privirile spre Caucaz.

 

În pofida opiniilor critice care s-au făcut auzite la această a zecea Conferinţă a Parlamentarilor din Sud-Estul Europei, nu pot fi trecuţi  cu vederea  paşii înainte deja efectuaţi, faptul că desprinderea provinciei Kosovo de Serbia s-a petrecut paşnic  sau că Serbia însăşi, la fel ca restul ţărilor  din partea de vest a Balcanilor, întrevede  în procesul de integrare în Uniunea Europeană modalitatea hotărîtoare de stabilizare a întregii regiuni.